Situat in centrul orasului, Palatul Culturii este una dintre cele mai reprezentative cladiri ardelene. Construit in maniera scolii lechneriene, din initiativa primarului Bernády György, palatul se impune atat prin decoratia interioara, cat si prin cea exterioara.
Din armonia ansamblului se desprind cu pregnanta acoperisul din majolica, mozaicul monumental si basoreliefurile ce domina frontispiciul, precum si frescele interioare si vitraliile ferestrelor, indeosebi cele din Sala Oglinzilor. Holul interior, lung de 45 m, realizat din marmura de Carrara este delimitat de cele doua superbe oglinzi venetiene asezate astfel pentru a crea senzatia infinitului.
Palatul Culturii gazduieste mai multe institutii de cultura: Filarmonica de Stat, Biblioteca Judeteana, Muzeul de Arta, Galeriile Uniunii Artistilor Plastici, Expozitia permanenta a Muzeului de Istorie.
Palatul Culturii din Targu Mures este unul dintre cele mai importante obiective turistice din
Transilvania, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Cei care vor sa-si petreaca aici vacanta isi pot lua
cazare Targu Mures
, in zona aflandu-se o serie de pensiuni si vile.
Coordonate GPS: 46.54372,24.55783
Prima cladire menita sa dea la inceputul secolului XX un aspect modern, urban, centrului orasului, a fost ridicata intre anii 1905 – 1907, fiind timp de peste 55 de ani, sediu al primariei. Palatul
Teatrul National, cu cele doua sectii ale sale de limba romana si de limba maghiara, isi desfasoara activitatea intr-o cladire armonios integrata intr-un ansamblu arhitectonic modern, datand oficial d
Muzeul de Arheologie si Istorie din Targu Mures functioneaza din anul 1886 si adaposteste valoroase exponate care atesta viata materiala si spirituala a muresenilor inca din vele mai vechi timpuri.
Casa Kopeczi Teleki este o cladire de factura renascentista din Targu Mures, construita in 1554 de catre Kopeczi Tamas, inalt demnitar al principatului transilvanean, in timpul reginei Isabella Jagiel
Palatul Toldalagi a fost construit in stil baroc intre anii 1759 si 1772, fiind proiectat de arhitectul francez Jean Luidor.
Gradina a fost proiectata si ea sub infuenta barocului francez.
Cladirea
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor.
Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre
acest site.